Cântarea 1-a
Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte mă.
Acum mă apropii eu, păcătosul şi împovăratul, către Tine, Stăpânul şi Dumnezeul meu, şi nu îndrăznesc să mă uit la cer, numai mă rog şi grăiesc: Dă-mi, Doamne, mai înainte, ca să plâng faptele mele cu amar.
O, amar mie, păcătosului, că sunt ticălos mai mult decât toţi oamenii; pocăinţă nu este întru mine. Ci-mi dă mie, Doamne, lacrimi, ca să plâng faptele mele cu amar.
Slavă...
Omule nebun şi ticălos, pentru ce-ţi pierzi vremea în lene? Gândeşte-te la viaţa ta şi te întoarce către Dumnezeu, ca să plângi faptele tale cu amar.
Şi acum...
Maica lui Dumnezeu preacurată, caută spre mine, păcătosul, şi mă izbăveşte de laţul vrăjmaşului, îndreptându-mă pe calea pocăinţei, ca să plâng faptele mele cu amar.
Cântarea a 3-a
De se vor pune scaunele la judecata cea înfricoşătoare, atunci faptele tuturor oamenilor se vor vădi; amar va fi atunci de cei păcătoşi, căci vor fi trimişi la chinuri. Deci, aceea ştiind, suflete al meu, pocăieşte-te de faptele tale cele rele.
Drepţii se vor bucura, iar păcătoşii vor plânge; ci atunci nimeni nu ne va putea ajuta, că faptele noastre ne vor osândi pe noi. Drept aceea nu întârzia, ci, mai înainte de sfârşit, pocăieşte-te de faptele tale cele rele.
Slavă...
O, vai de mine, cel mult păcătos, care m-am spurcat cu faptele şi cu gândurile, neavînd picături de lacrimi de la învârtoşarea inimii mele; ci acum caută la pământ, suflete al meu, şi te pocăieşte de faptele cele rele.
Şi acum...
Iată, Doamnă, Fiul tău ne învaţă spre bine ; iar eu, păcătosul, pururea fug de cele bune; ci tu, ca o milostivă, miluieşte-mă, ca să mă pocăiesc de faptele mele cele rele.
Cântarea a 4-a
Desfătată şi plăcută este aici calea dezmierdărilor, dar amară va fi ziua cea de apoi, când se va despărţi su¬fletul de trup. Deci pocăieşte-te de acestea, suflete al meu, pentru împărăţia lui Dumnezeu.
Pentru ce faci strâmbătate celui sărac? De ce opreşti plata slugilor? Pe fratele tău nu-1 iubeşti; desfrânarea şi amărăciunea iubeşti. Deci lasă acelea, suflete al meu, şi te pocăieşte pentru împărăţia lui Dumnezeu.
Slavă...
O, nebune om, până când te vei afunda şi ca o albină vei aduna bogăţia ta, care degrab va pieri ca praful şi ca cenuşa? Ci caută mai vârtos împărăţia lui Dumnezeu.
Şi acum...
Doamnă de Dumnezeu Născătoare, miluieşte-mă pe mine păcătosul şi mă întăreşte spre fapte bune şi mă păzeşte ca să nu mă răpească pe mine nepregătit moartea cea urâtă; ci mă povăţuieşte, Fecioară, la împărăţia lui Dumnezeu.
Cântarea a 5-a
A du-ţi aminte, ticălosule om, că de păcate eşti robit: cu minciuna, cu clevetirea, cu vrajba, cu neputinţa, ca de o fiară cumplită. Suflete al meu păcătos, au doară aceea ai voit?
Mi se cutremură mădularele şi cu totul sunt vinovat privind cu ochii, auzind cu urechile şi cu totul dându-mă pe mine gheenei. Suflete al meu păcătos, au doară aceea ai voit?
Slavă...
Pe desfrânatul şi pe tâlharul, care s-au pocăit, i-ai primit, Mântuitorule, iar eu cu lenea păcatului m-am îngreuiat şi de cel rău sunt robit. Suflete al meu păcătos, au doară aceea ai voit?
Şi acum...
Ajutătoare minunată şi grabnică tuturor oamenilor, Maica lui Dumnezeu, ajută-mi mie, nevrednicului, că sufletul meu cel păcătos aceasta a voit.
Cântarea a 6-a
Pe pământ viaţă desfrânată am vieţuit şi sufletul la întuneric 1-am dat; dar acum, milostive Stăpâne, izbăveşte-mă de toată robia vrăjmaşului şi mă înţelepţeşte ca să fac voia Ta.
Cine face unele ca acestea, precum fac eu ? Precum zace porcul în tină, aşa şi eu slujesc păcatului; ci Tu, Doamne Dumnezeule, scoate-mă din trândăvirea aceasta şi-mi dă mie inimă ca să fac voia Ta.
Slavă...
Scoală-te, omule ticălos, aleargă către Dumnezeu mărturisind păcatele tale, şi cazi lăcrimând şi suspinând; iar Acela, ca un îndurat, va da ţie ajutor ca să faci voia Lui.
Şi acum...
Născătoare de Dumnezeu, Fecioară preacurată, păzeşte-ne pe noi de răutăţile vrăjmaşului celui văzut şi celui ne-văzut şi primeşte rugăciunile noastre şi Ie du pe acestea Fiului tău, şi-mi dă minte ca să fac voia ta.
CONDACUL, glasul al 6-lea:
Suflete al meu, pentru ce te îmbogăţeşti în păcate? Pentru ce faci voia diavolului? în ce-ţi pui nădejdea? Părăseşte pe acesta şi te întoarce către Dumnezeu strigând: îndurate Doamne, miluieşte-mă pe mine, păcătosul.
ICOS
Gândeşte, suflete al meu, la ceasul cel amar al morţii şi la judecata cea înfricoşătoare a Făcătorului Dumnezeu, că îngerii cei întunecaţi te vor lua pe tine, suflete, şi te vor duce în focul cel de veci. Iar tu, mai înainte de moarte, te pocăieşte, strigând: Miluieşte-mă, Doamne, pe mine, păcătosul.
Cântarea a 7-a
Nu nădăjdui, suflete al meu, în bogăţia cea trecătoare sau în adunarea cea nedreaptă, că toate acestea nu ştii cui le vei lăsa, ci strigă: Miluieşte-mă, Hristoase Dumnezeule, pe mine, păcătosul.
N u nădăjdui, suflete al meu, în sănătatea trupească cea trecătoare, nici în frumuseţea cea degrab trecătoare, că vezi cum şi cei puternici şi cei tineri mor; ci strigă: Miluieşte-mă, Hristoase Dumnezeule, pe mine, nevrednicul.
Slavă...
A du-ţi aminte, suflete al meu, de viaţa cea de veci, de împărăţia cerului cea gătită sfinţilor, de întunericul cel osebit şi de mânia lui Dumnezeu, care este asupra celor răi, şi strigă: Miluieşte-mă, Hristoase Dumnezeule, pe mine, nevrednicul.
Şi acum...
Cazi, suflete al meu, la Maica lui Dumnezeu, si te roagă ei, căci este grabnic ajutătoare celor ce se pocăiesc, ca să roage pe Hristos, Dumnezeul Nostru, să mă miluiască pe mine, nevrednicul.
Cântarea a 8-a
Cum nu voi plânge când îmi aduc aminte de moarte? Că am văzut pe fratele meu în groapă, zăcând fără de mărire şi fără de chip. Dar ce aştept? Şi în cine nădăjduiesc? Numai în Tine, Doamne, pe Care Te rog ca, mai înainte de sfârşit, să mă îndreptezi.
Cu ochiul Tău cel milostiv caută spre mine când voi sta înaintea Ta si voi fi judecat, Unule, lesne Iertătorule.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh Domnul.
Cred că vei veni să judeci viii şi morţii şi toţi vor sta întru a lor rânduială: bătrânii şi tinerii, conducătorii şi supuşii lor, domnii şi judecătorii, bogaţii şi săracii, femeile şi bărbaţii. Oare cum mă voi afla eu atunci? Drept aceea, strig Ţie: Dă-mi, Doamne, mai înainte de sfârşit să mă pocăiesc.
Şi acum...
Preacurată Născătoare de Dumnezeu, primeşte rugăciunea mea cea nevrednică, păzeşte-mă de moartea cea urâtă şi-mi dăruieşte mai înainte de sfârşit să mă pocăiesc.
Cântarea a 9-a
Acum scap la voi, îngeri, arhangheli şi toate puterile, care staţi înaintea scaunului lui Dumnezeu : Rugaţi-vă către Făcătorul vostru să fie izbăvit sufletul meu de chinurile cele veşnice.
Acum plâng către voi, sfinţilor, patriarhilor, împăraţilor şi proorocilor, Apostolilor şi arhiereilor şi toţi aleşii lui Hristos, ajutaţi-mi mie la judecată, ca să se miluiască sufletul meu de întunericul vrăjmaşului.
Slavă...
Acum ridic mâinile mele către voi, sfinţilor mucenici, pustnicilor, preacuvioşilor şi toţi sfinţii, care vă rugaţi către Dumnezeu pentru toată lumea, ca să se mântuiască sufletul meu în ceasul morţii.
Şi acum...
Maica lui Dumnezeu, ajută-mi mie, celui ce cu totul întru tine nădăjduiesc, şi roagă pe Fiul tău ca să mă pună pe mine, nevrednicul, de-a dreapta Sa, când va şedea să judece viii şi morţii.
Apoi: Cuvine-se cu adevărat... Ceea ce eşti mai cinstită... Nădejdea mea este Tatăl... şi otpustul.
CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE ÎNGERUL PĂZITOR AL VIEŢII OMULUI
Facere a lui Ioan Monahul
Cântarea 1-a:
Stih: Sfinte îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.
De tine, păzitorul sufletului meu, cel neadormit, şi folositorul şi îndreptătorul vieţii mele, pe care te-am dobândit de la Dumnezeu, te laud, dumnezeiescule înger al lui Dumnezeu, Cel atotstăpânitor.
Vrând ca toţi oamenii să se mântuiască, Cuvinte, ai pus pe sfinţii îngeri îndreptători şi luminaţi povăţuitori oamenilor, care ne povăţuiesc pe noi la frica Ta.
De noaptea cea întunecată fiind cuprins şi cu negura cea deasă a patimilor fiind acoperit, cu lumina pocăinţei luminează-mă, îndreptătorule, folositorule şi păzitorul meu.
Slavă...
Potop cu tină şi întuneric de gânduri ruşinoase întru mine izvorăsc, despărţind de la Dumnezeu mintea mea, pe care usucă-le, ajutătorul meu.
Şi acum...
Tu eşti, stăpână, liniştea şi adăpostirea celor învăluiţi în marea păcatelor. Pentru aceasta alerg către a ta adăpostire, fiind învăluit cu viforul a multe feluri de patimi.
Cântarea a 3-a:
Fiinţă am din amestecătură de pământ, de tină şi ţarină, pentru aceasta de pământ m-am lipit. Ci, o, folositorul meu, îndreptătorul şi izbăvitorul meu, întoarce dorirea mea către cele cereşti.
Ziua şi noaptea, cu faptele mele cele rele, te amăgesc, te mâhnesc şi te întărit; dar te rog nu sta departe de mine, ci ajută-mă spre a mă îndrepta.
Supus sunt grijii şi mâhnirii, că nepocăit şi neîndreptat petrec. Pentru aceasta dăruieşte-mi să mă pocăiesc cu adevărat şi să te bucur pe tine, păzitorul meu.
Slavă...
Cel ce vezi faţa de nevăzut a lui Dumnezeu, Care şade în ceruri şi Se uită pe pământ cu gândul şi-1 face pe el de se cutremură, pe Acela roagă-L să mă mântuiască, sfinte îngere.
Şi acum...
Minte, cuget şi cuvânt, harul lui Dumnezeu am luat, ca, pe Stăpânul cunoscând, cu fapte bune să-L cinstesc; iar cu patimile ocărind harul, pe Stăpânul am defăimat, stăpână, miluieşte-mă.
SEDEALNA, glasul al 4-lea
Păzitorul sufletului şi al trupului meu, cel ales mie de la Dumnezeu, dumnezeiescule înger, urmând lui Dumnezeu, treci cu vederea, preasfinte, toate greşealele sufletului meu celui ticălos şi mă izbăveşte de cursele cele de multe feluri ale înşelătorului şi fă milostiv pe Dumnezeul tuturor, ca să-mi dea iertare la judecată.
Cântarea a 4-a:
Neaducându-mi aminte, Mântuitorule, de înfricoşătoarea judecată la care am să stau înainte şi să dau răspuns pentru tot lucrul şi cuvântul, nici gândindu-mă la moartea cea fără de veste, sunt neîndreptat; dar tu, îndreptătorul meu, nu mă lăsa pe mine.
Cu deadinsul toată răutatea am plinit din tinereţe şi n-am încetat a te amărî pe tine, apărătorul meu, cu cuvinte şi cu fapte fără de lege; nu te mânia dar, ci mai aşteaptă, înţelepţindu-mă, luminându-mă şi întărindu-mă.
Urmând îndelung-răbdării Cuvântului lui Dumnezeu, Care a venit ca să cheme pe toţi păcătoşii la pocăinţă şi aşteaptă îndreptare de bunăvoie şi nu face silă, şi tu, îndreptătorul meu, spre mine cu îndelungă-răbdare petreci.
Slavă...
Departe de la Dumnezeu păcatul m-a lepădat pe mine, netrebnicul rob; dar Stăpânul meu, Iisus, m-a primit cu milostivire şi m-a făcut al Său; iar eu, lepădând atâta har al Lui, te scârbesc încă pe tine, îngerul lui Dumnezeu.
Şi acum...
Cu adevărat Domnul S-a făcut împărat, cu împărăţie care nu cade, şi, precum psalmistul grăieşte, S-a îmbrăcat din tine, Maica lui Dumnezeu, întru preafrumoasă podoabă, în trup sfânt, cu care a luat moarte şi a surpat împărăţia ei.
Cântarea a 5-a:
Pe tine păzitor câştigându-te, împreună-petrecător şi împreună-vorbitor, sfinte îngere, păzindu-mă, cu mine călătorind, împreună-locuind şi cele de mântuire înainte pururea punându-le, ce iertare voi lua, necunoscător fiind?
Cu multă îndrăznire stând înaintea scaunului Atotstăpânitorului şi împreună dănţuind, la împăratul făpturii roagă-te, ajutătorul meu, să-mi dea iertare de răutăţile mele cele multe.
Muncile şi chinurile care mă aşteaptă mai înainte văzându-le şi de împietrirea, nebunia şi orbirea mea făcânduţi-se milă, suspini şi te tânguieşti şi te întristezi, fiind plin de mâhnire, izbăvitorul meu.
Slavă...
Nici într-un ceas, nici într-o clipă sau şi mai puţin decât aceea, nu te-am lăsat pe tine, păzitorul şi făcătorul meu de bine, să te bucuri de mine şi să te veseleşti şi să salţi, fiind eu pururea stricat cu păcatele.
Şi acum…
Prunc nou S-a arătat Cel necuprins cu mintea, din tine, ceea ce eşti cu totul fără prihană, Cel ce a pus pădurile cu hotar şi munţii cu aşezământul cunoştinţei, Cel ce numără mulţimea stelelor şi picăturile de rouă şi schimbă suflările vânturilor.
Cântarea a 6
Păzindu-mă şi oştindu-te împrejurul meu şi întorcând înapoi pornirile diavolilor şi năvălirile lor cele în chipurile fiarelor, nu înceta, păzitorul meu, pururea a le depărta de la mine, că pe tine te am cald folositor.
Cel ce eşti mir scump şi cu bună mireasmă, nu te scârbi de întinăciunea mea, nu te depărta de la mine până la sfârşit, ci fii mie păzitor pururea nedepărtat, că şi soarele, trecând peste locurile cele întinate, nu se întinează.
Pe cel ce a acoperit cu ape prin cuvânt cele mai pe deasupra ale Lui, roagă-L, folositorul meu, ca să-mi dea har a izvorî picături izvorâtoare de lacrimi, ca prin acelea să se curăţească inima mea şi să vadă pe Dumnezeu.
Netrupeşte, ca cel ce eşti curat şi fără de materie, stând înaintea Celui curat şi fără materie, şi câştigând multă îndrăznire şi apropiere către Dânsul, pe Acela roagă-L cu deadinsul să dăruiască sufletului meu mântuire.
Slavă...
Înfruntarea şi ruşinea să acopere feţele vrăjmaşilor cele întunecate, ruşinoase şi întinate, când se va despărţi de trup sufletul meu cel smerit, şi să-l acoperi, îndreptătorul meu, cu aripile tale cele luminate şi preasfinte.
Şi acum...
Ceea ce eşti mai sfântă decât sfinţii îngeri şi mai presus de heruvimi şi de serafimi, mintea mea cea târâtoare pe pământ şi de cele pământeşti râvnitoare, mai presus decât pofta cea pământească şi trupească o arată, ridicând-o de la pământ către dragostea cea cerească.
CONDACUL, glasul al 2-
Slujitorul lui Dumnezeu şi păzitorul meu cel prea-ales, petrece pururea împreună cu mine, păcătosul, izbăvindu-mă de toată facerea de rău a diavolilor; dar te rog, îndreptează-mă la cărările cele dumnezeieşti, silindu-mă spre viaţa cea nestricăcioasă.
Cântarea a 7-a :
Mulţimile cele întunecate ale tâlharilor celor nevăzuţi, ce cad împrejur asupra mea, care caută să atragă şi să răpească sufletul meu, nu lipsi izgonindu-le cu sabia ta cea de foc, ca un puternic, ajutătorul meu.
Când va vrea să mă judece Judecătorul şi Dumnezeul meu şi să mă osândească pe mine, cel osândit de conştiinţa mea, mai înainte de judecata aceea, nu mă uita pe mine, povăţuitorul meu.
Avându-mi eu trupul mamă, iar tina, tată şi ţărâna strămoş, prin înrudirea cu acestea, la pământ neîncetat caut; ci dă-mi, ajutătorul meu, ca fără frică să mă uit vreodată şi în sus la frumuseţea cerului.
Ca cel ce eşti frumos prin frumuseţea dulce, plăcut si cu minte strălucitoare ca soarele, luminat să-mi stai înainte cu veselă faţă şi cu privire lină, când mă vei lua de pe pământ, îndreptătorul meu.
Slavă...
Pentru milostivirea milei şi pentru multa mulţime a iubirii de oameni, să mă acoperi pe mine cu acoperământul aripilor tale când voi ieşi din trup, păzitorul meu, ca să nu văd feţele cele urâte ale diavolilor.
Şi acum...
Ceea ce eşti poartă cerească şi uşă de mântuire şi scară înţelegătoare, pe care Dumnezeu S-a pogorât şi om S-a suit, cu îndurările tale, curată, învredniceşte-mă de împărăţia ceruţilor pe mine, robul tău.
Cântarea a 8-a
De şapte ori cuptorul chinuitorul haldeilor 1-a ars nebuneşte pentru cinstitorii de Dumnezeu ; dar văzându-i pe aceştia mântuiţi de o putere mai mare, Făcătorului şi Izbăvitorului a strigat: Tineri binecuvîntaţi-L, «preoţi lăudaţi-l, popoare preaînălţaţi-l întru toţi vecii».
După Dumnezeu pe tine te-am luat de la Dumnezeu folositor, povăţuitor, ajutător şi apărător, preasfinte îngere. Pentru aceasta nu înceta, te rog, povăţuindu-mă, îndreptându-mă şi învăţându-mă să fac cele cuvioase şi să-ini luminezi mintea până ce mă vei înfăţişa mântuit înaintea lui Hristos.
Când se vor pune scaunele şi cărţile se vor deschide şi Cel vechi de zile va şedea şi oamenii vor fi judecaţi şi îngerii vor sta înainte şi pământul se va clătina şi toate se vor înfricoşa şi se vor cutremura, atunci arată spre mine iubirea ta de oameni şi mă izbăveşte de gheenă, pe Hristos îmblânzindu-L.
Acum în chip nevăzut mă înconjură, ca nişte albine fagurele, urâtorii de Dumnezeu şi pierzătorii diavoli, ca nişte păsări răpitoare, ca nişte vulpi viclene şi ca nişte mâncători de cruzime; ca păsările cele mâncătoare de stârv, împrejurul meu zboară; acoperă-mă, păzitorul meu, precum îşi acoperă vulturul puii săi.
Dă-mi izvoare de lacrimi, ca să curgă neîncetat din ochi din destul, care să mă spele pe mine tot, din creştet până la picioare, ca, îmbrăcându-mă în haina pocăinţei, cea mai albă decât zăpada, să intru în cămara lui Dumnezeu, pe tine cinstindu-te, apărătorul meu.
Casă lui Hristos fiind inima mea, prin patimi viaţă de fiinţe necuvântătoare am urmat. Ci mă întăreşte, ajutătorul sufletului meu, curăţeşte viaţa mea, tămâiaz-o şi stropeşte-o cu miresme şi cu miruri de rugăciuni şi de curăţie, ca să fie iarăşi casă lui Hristos cu bun miros.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh Domnul.
Îndreptătorule, păzitorul meu, folositorul şi izbăvitorul meu, păzitorul ticălosului meu suflet, când mă va scula din pământ la judecată înfricoşătorul glas al trâmbiţei, atunci aproape de mine să stai, blând şi vesel, cu nădejdea mântuirii depărtând de la mine frica.
Şi acum...
Cu nemărginirea bunătăţii în dar mă miluieşte, ceea ce ai născut Izvorul milostivirii, că vrednic de milă sunt, dar nu am ce să-ţi aduc ţie, că bunurile mele nicicum nu-ţi trebuie, ca ceea ce ai zămislit nespus pe Dătătorul de bine şi Mântuitorul lumii, ceea ce eşti plină de har.
Cântarea a 9-a
Dea dreapta sufletului meu celui ticălos să te văd, luminat şi blând, pe tine, ajutătorul şi folositorul meu, când va ieşi din mine cu anevoie sufletul meu, şi izgonind pe amarii vrăjmaşi care caută să mă apuce.
Ca un dumnezeiesc slujitor al lui Dumnezeu, care faci vrerile Lui cele dumnezeieşti, ai multă îndrăznire către Dânsul, sfinte îngere. Pentru aceasta, cu căldură roagă-L pentru mine, ca, mântuindu-mă prin tine, să te laud folosind şi acoperământul tău.
În toată viaţa mea, prin multă deşertăciune trecând, de sfârşit m-am apropiat; ci, te rog, păzitorul meu, fii mie ajutător şi apărător nebiruit, când voi trece vămile judecăţii.
Greşealele minţii mele, rătăcirile, jefuirile, răutăţile şi cugetele cele de ruşine ale gândurilor celor necurate şi spurcate, nu înceta, ajutătorul meu, a le întoarce în gânduri bune şi în cugete roditoare de focul umilinţei.
Iisuse, Unule-Născut, Preabunule, biruieşte cu milostivirea Ta mulţimea cea nemăsurată a răutăţilor mele, cu rugăciunile cele dumnezeieşti ale slujitorului Tău cel fără de trup, pe care 1-ai pus mie păzitor din pruncie, ca un iubitor de oameni.
Slavă...
Toată nădejdea mea de mântuire, după Dumnezeu, spre tine am pus-o, păzitorul şi purtătorul meu de grijă şi apără-torule; fă rugăciune neîncetată la Dumnezeu pentru mine, luând împreună-rugători şi ajutători cetele îngerilor.
Şi acum...
Înalţă fruntea creştinilor şi surpă întărâtările păgânilor, Născătoare de Dumnezeu, mântuind nebiruită turma ta aceasta, întru care numele tău cel mare şi mult cinstit este lăudat şi mărit cu credinţă.
Stihirile, glasul al 2-lea
Îngere al lui Dumnezeu, cel ce stai fără mijlocire înaintea Sfintei Treimi, nu înceta a te ruga pentru mine, robul tău.
Ca cel ce ai luat tărie de la Dumnezeu a păzi sufletul meu, nu înceta, cu acoperământul aripilor tale, a-1 acoperi pe el pururea.
Har fie lui Iisus, Cel ce te-a dat pe tine mie, mare păzitor sufletului meu şi armă asupra vrăjmaşilor mei, de Dumnezeu cinstitule înger.
Învredniceşte-mă şi pe mine să dobândesc împărăţia cea de sus a lui Dumnezeu, ca împreună cu tine să cânt cântarea Sfintei Treimi.
Slavă...
Lumină a doua tu eşti, după Dumnezeu, o, păzitorul meu; nu înceta a-mi ajuta ca să văd şi eu lumina Dumnezeirii cea în trei străluciri.
Şi acum...
Stăpâna îngerilor şi a oamenilor, Născătoare de Dumnezeu, nu înceta a ruga, Fecioară, pe Fiul tău pentru mine, robul tău.
Rugăciune către sfântul înger păzitor
Sfinte îngere, cel ce stai înaintea pătimaşului meu suflet şi al vieţii mele celei ticăloase, nu mă lăsa pe mine, păcătosul, nici nu te depărta de mine pentru neînfrânarea mea. Nu da loc diavolului celui viclean, ca să-mi stăpânească cu silnicie acest trup muritor, întăreşte mâna mea cea slabă şi neputincioasă şi mă îndreptează la calea mântuirii Aşa, sfinte îngere al lui Dumnezeu, păzitorul şi acoperitorul sufletului şi al trupului meu celui ticălos, iartă-mi toate cu câte te-am scârbit în toate zilele vieţii mele, şi orice am greşit în această zi. Acoperă-mă în această noapte şi mă păzeşte de toată ispita celui protivnic, ca să nu mânii cu nici un păcat pe Dumnezeu; şi te roagă pentru mine către Domnul, ca să mă întărească întru frica Sa şi vrednic să mă arate pe mine, robul Său, bunătăţii Sale, Amin.
