Romanii, dupa 40 de zile de post, savureaza de Craciun mancarurile traditionale preparate, in general, din carne de porc. Ceremonialul pregatirii mesei de Craciun incepe inca din ziua de Ignat, pe 20 decembrie cand, imediat dupa taierea porcului, gospodarii incep prepararea carnii si conservarea ei. Femeile si barbatii incep transarea si pregatirea slaninii, a caltabosilor si a sangeretelui (un fel de cârnat făcut din măruntaie de porc amestecate cu orez si mirodenii). Gospodinele pun deoparte carne pentru sarmale, pentru friptura si osanza pentru prajituri.
In unele gospodarii din Oltenia, o buna parte din carne se prajeste, se sareaza si se pastreaza in untura topita.
In Moldova, spre Craciun se pun intr-un castron sub fereastra cate putin din toate mancarurile, fara a gusta insa din ele, iar noaptea se spune ca vine ursitorul si degusta din bucate.
De pe masa de Craciun nu lipsesc friptura de porc, sarmalele in foi de varza cu mamaliga, carnatii, caltabosii sau sângerete, piftia de porc, muraturile, cozonacul umplut cu nuci, stafide, mac sau rahat, colacii, iar ca bauturi tuica fiarta cu boabe de piper si zahar si vinul rosu. Colacii care se fac de Craciun se spune ca trebuie sa fie rotunzi precum Soarele si Luna.
La aceste mancaruri traditionale, pentru aperitiv, pe langa leber, toba si sunculita, marea majoritate a gospodinelor adauga si salata boeuf, devenita aproape o reteta culinara traditionala.
In Bucovina si in Moldova, din turtele facute de Craciun se pastreaza putin pana primavara, cand sunt puse intre coarnele vitelor la momentul pornirii acestora la arat.
