O istorie a Sfîntului Munte Athos în date

885 – Decret emis de împaratul Vasilie I Macedoneanul (867 – 886), prin care, în mod oficial, Muntele Athos este delcarat „loc al calugarilor”, monahii fiind scutiti de plata oricaror taxe catre stat.

922 – Mihai Maleinos ctitoreste Manastirea Kymina pe muntele omonim din regiunea Bitiniei. Este manastirea unde a fost tuns în monahism Sfîntul Atanasie, întemeietorul primei manastiri din Muntele Athos.

963 – Sfîntul Atanasie construieste Manastirea Marea Lavra din Athos, eveniment care va deschide posibilitatea organizarii vietii monahale înfloritoare din Peninsula Calcidica.

970 / 972 – Eutimie, staretul manastirii studite din Constantinopol, compune, la îndemnul împaratului Ioan Tzimiskes (969 – 976), primul „Typikon” (o carte de guvernare, cu regulile organizatorice si administrative ale Muntelui Athos). Potrivit acestui document, în Athos erau îngaduite ambele forme de viata monahala: idioritmic (de sine) si chinovial (de obste); fiecare manastire era condusa de catre un egumen, ajutat de mai multi proistosi; staretii tuturor manastirilor, întruniti într-un areopag monahal conduceau toate asezamintele monahale. Acestia se întruneau o data pe an în capitala Athosului – Karyes. în fruntea areopagului se afla protosul numit de împarat si hirotonit de patriarhul Constantinopolului.

972 – Printr-un „chrysobul”, bazileul Ioan I Tzimiskes acorda Manastirii Marea Lavra din Muntele Athos importante privilegii.

980 / 984 – Ridicarea Manastirii Iviron din Sfîntul Munte al Athosului.

985 – Ctitorirea Manastirii Vatoped din Muntele Athos.

1003 – Mutarea la Domnul a Sfîntului Atanasie (n. cca. 925), ctitorul primei manastiri din Muntele Athos. Biserica îl praznuieste la 5 iulie.

1030 – Fondarea Manastirii Dochiar din Muntele Athos.

1045 – Este redactat al doilea „Typikon” al Muntelui Athos, pe care bazileul Constantin al IX-lea Monomahul îl confirma în anul urmator.

1138, 24 septembrie – Mutarea la Domnul a Sfîntului Siluan Athonitul (n. 1866), de origine din Rusia, vietuitor la Manastirea Russikon din Sfîntul Munte Athos, ca monah (din 1896) si ca schimonah din 1911. A fost canonizat de Patriarhia Ecumenica în 1987. Este praznuita de Biserica Rasaritului la 24 septembrie.

1143 – 1169 – Întemeierea Manastirii „Sfîntul Pantelimon” (Russicon), la Muntele Athos.

1197 – Întemeierea de catre sîrbi a Manastirii Hilandar, în Muntele Athos.

1234 – Athosul intra sub jurisdictia Patriarhiei Bulgare din Tîrnovo, tutela care va înceta în 1250.

1236 – Mutarea la Domnul a Sfîntului Sava Nemania (n. 1173), primul arhiepiscop al Bisericii Serbiei. Fiu de print, monah la Muntele Athos unde întemeiaza Manastirea Hilandar, a ctitorit mai multe biserici în Serbia si Manastirea „Sfîntul Ioan” de la Ierusalim. A alcatuit doua regulamente monahale (numite „Typica”), a scris „Viata si slujba Sfîntului Simeon”, tatal sau, canonizat în 1216 si a realizat lucrarea monumentala – „Kormceaia Kniga” – un nomocanon prelucrat în slavona si raspîndit apoi la toti slavii. Biserica de Rasarit îl serbeaza la 14 ianuarie.

1291 – Hrisov al împaratului Andronic al II-lea (1282 – 1328), prin care manastirile din Muntele Athos sînt trecute sub autoritatea directa a patriarhului ecumenic, care confirma si numirea protosului.

1312 – Bazileul Andronic al II-lea Paleologul (1282 – 1328) trece manastirile si monahii din Sfîntul Munte Athos sub protectia Patriarhului Ecumenic.

1346, 27 noiembrie – Mutarea la Domnul a Sfîntului Grigorie Sinaitul (n. cca. 1255), monah în Creta, în Sfîntul Munte Athos si în alte parti, stabilit ulterior pe Muntele Ars din Paroria (Tracia), unde a înflorit un mare centru monahal de unde a iradiat isihasmul, îndeosebi în lumea slava. Între scrierile sale filocalice adresate monahilor se pot aminti: „Capete dupa acrostih, foarte folositoare”, „Învatatura cu de-amanuntul despre linistire si despre rugaciune, în zece capete”, „Despre cum se cade a sedea la rugaciune”, s. a. Este praznuit ca sfînt la 27 noiembrie si 6 aprilie.

1349 – Mutarea la Domnul a Sfîntului Sava cel Nou (n. 1283), ascet la Locurile Sfinte, în Sinai, la Manastirea Vatoped (Muntele Athos) si în alte parti, luptator împotriva inovatiilor latinilor Varlaam de Calabria si Grigorie Akindin. Biserica de Rasarit îl praznuieste la 5 octombrie.

1365, 13 ianuarie – Mutarea la Domnul a Sfîntului Maxim Cavsocalivitul (n. 1270), vietuitor în Sfîntul Munte al Athosului, unul dintre „nebunii pentru Hristos”, apropriat al Sfîntului Grigorie Sinaitul, înainte-vazator cu duhul si mare ascet. Pomenirea lui se face la 13 ianuarie.

1394 – Al treilea „Typikon” al Muntelui Athos, emis de patriarhul Antonie al Constantinopolului.

1401 – Mare Eftimie (n. 1325/1330), vietuitor în manastirile Kilifar – Bulgaria, Studion – Constantinopol si-n manastiri de la Muntele Athos, patriarh de Tîrnovo (1375 – 1393). Mare predicator, a îndreptat cartile de slujba traduse gresit în limba bulgara. Autor al unei bogate opere, îndeosebi aghiografica, cum ar fi: „Slujba Preacuvioasei Teofana” (16 decembrie), „Explicarea unor epistole din Noul Testament”, „Viata Sfintilor Constantin si Elena”, „Ioan de Rila”, „Viata Sfintei Mucenite Filofteia” (ale carei moaste se afla la Curtea de Arges), „Viata Cuvioasei Parascheva” (care are moastele la Catedrala Mitropolitana din Iasi), s. a. A purtat corespondenta cu Cuviosul Nicodim, egumenul Manastirii Tismana (Tara Româneasca), si cu mitropolitul Antim al Ungrovlahiei (1381 – 1401).

1406 – Bazileul Manuel al II-lea Paleologul (1391 – 1425) promulga al patrulea „Typikon” al Muntelui Athos. Anterior, la o data care nu se cunoaste, acelasi împarat a aprobat cel de-al treilea „Typikon”.

1406, 26 decembrie – Mutarea la Domnul a Cuviosului Nicodim cel Sfintit (n. cca. 1340), staret al Manastirii Tismana. A vietuit la manastirile Hilandar (Muntele Athos), Sfînta Treime din Saina (în zona Cladovei, din Bulgaria), Vodita si Tismana (ambele în Tara Româneasca). Se pare ca a ctitorit si manastirile Prislop (în Tara Hategului), Gura – Motrului si Visina. A purtat corespondenta cu Eftimie, viitor patriarh al Tîrnovei, si cu Ciprian, viitor mitropolit de Kiev. Între 1404 – 1405, a copiat un „Tetraevanghel” în limba slavona, remarcabila opera caligrafica realizata pe pamînt românesc. Biserica Ortodoxa îl praznuieste la 26 decembrie.

1508, 11 august – Mutarea la Domnul, în Manastirea Dionisiu, a Sfîntului Nifon (n. 1434 / 1440), vietuitor la manastirile Cutlumus, Marea Lavra, Vatoped si Dionisiu din Muntele Athos. A fost ales mitropolit al Tesalonicului (1483 – 1486) si a pastorit tronul ecumenic al Constantinopolului în mai multe rînduri (1486 – 1488; 1497 – 1498; 1502). Între anii 1503 – 1505 a reorganizat viata bisericeasca din Tara Româneasca, la cererea domnitorului Radu cel Mare (1495 – 1508). La 16 august 1517 a fost canonizat la Manastirea Curtea de Arges, fiind praznuit la 11 august. O parte din moastele sale se afla în Catedrala Mitropolitana din Craiova.

1556, 21 ianuarie – Mutarea la Domnul a Sfîntului Maxim Grecul (n. 1470), originar din Albania, vietuitor în Muntele Athos (Vatoped), chemat la Moscova (l518) pentru a ajuta la realizarea reformei cartilor de cult rusesti, la initiativa patriarhului Nikon, îndeosebi prin traduceri noi din greceste si diortosirea vechilor editii, vietuitor – ostatic în Manastirea Volokolamsk si apoi în Manastirea „Sfîntului Serghie”. Peste mormîntul sau a fost ridicat, în 1833, un paraclis. Este autorul mai multor omilii, cuvinte de învatatura si scrisori. Biserica îl praznuieste la 21 ianuarie.

1575 – Este redactat cel de-al cincilea „Typikon” al Sfîntului Munte Athos, confirmat de patriarhul ecumenic Ieremia al II-lea.

1753 – Înfiintarea „Academiei Ortodoxe” la Manastirea Vatoped (Muntele Athos), care a functionat pîna la sfîrsitul secolului al XVIII-lea.

1762 – Monahul Paisie (1722 – 1789) de la Manastirea Hilandar (Muntele Athos) scrie „Istoria slavo-bulgara”.

1779, 24 august – Mutarea la Domnul a Sfîntului Cosma Etolianul (Aitolos, n. 1714), vietuitor la Manastirea Filoteu (Sfîntul Munte Athos), ieromonah grec, educator si predicator popular, martirizat de turci. Patriarhul ecumenic Athenagora I l-a canonizat la 20 aprilie 1961, fiind praznuit la 24 august.

1783 – Patriarhul ecumenic Gavriil al IV-lea (1780 – 1785) promulga cel de-al saselea „Typikon” al Muntelui Athos, prevazînd reforme pentru remedierea diferitelor devieri aparute de-a lungul timpului în viata administrativa si duhovniceasca a manastirilor, înasprind viata monahilor si punînd rînduiala în relatiile dintre manastiri.

1794, 15 noiembrie – Trece la Domnul Cuviosul Paisie cel Mare (Velicicovschi, n. 1722), staretul Manastirii Neamt, care a înrîurit puternic, prin trairea si cultura sa, viata bisericeasca din tarile ortodoxe. Vietuitor la Lavra Pecerska, schiturile Dalhauti, Traisteni, Varzaresti si Cîrnul din Tara Româneasca, „Sfîntul Ilie” din Muntele Athos si staret la manastirile Dragomirna, Neamt si Secu din Moldova, a promovat o viata monahala dupa modelul monahismului athonit si s-a preocupat de traducerea si copierea scrierilor patristice. A tradus în slavona „Filocalia”, publicata la Petersburg în 1793. A alcatuit, de asemenea, scrisori si învataturi diverse, precum si o autobiografie, pastrata în mai multe manuscrise si tiparita în cîteva editii. Biserica Ortodoxa Rusa l-a canonizat în 1988; Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, în octombrie 1992, a generalizat cultul Cuviosului Paisie. Este serbat în Rasarit la 15 noiembrie.

1806 – Moare Evghenie Vulgaris (n. 1717), întemeietorul unei Academii la Athos si membru al Academiei din Petrograd. Cele mai importante lucrari ale sale sînt: un „Catehism” (1681) si manualul digmatic, influentat de metoda scolastica, „Theologikon” (1782).

1809, 14 iulie – Mutarea la Domnul a Sfîntului Nicodim Aghioritul (n. cca. 1749), personalitate reprezentativa a monahismului grec si a culturii teologice rasaritene, unul dintre cei mai fecunzi scriitori bisericesti din secolul al XVIII-lea. A fost vietuitor în manastirile Marea Lavra si Dionisiu din Sfîntul Munte Athos, precum si la alte cîteva vetre monahale. Principalele sale lucrari traduse aproape în toate tarile ortodoxe sunt: „Filocalia” (2 volume, 1782), „Pidalionul” (o colectie de canoane comentate, 1800), „Carte foarte folositoare de suflet” („Exomologhitarul”, 1794), care este unul din cele mai importante tratate de duhovnicie, „Hristoitia” (1803), „Razboiul nevazut” (1796, care este, de fapt, traducerea adaptata a unei lucrari în limba italiana semnata de Lorenzo Scupoli, tiparita la Venetia în 1589), „Noul martirologiu” (1799), comentarii la unele carti scripturistice s. a. A editat mai multe scrieri patristice. A fost canonizat de Patriarhia Ecumenica la 31 iulie 1955, fiind praznuit la 14 iulie.

1810 – Patriarhul constantinopolitan Ieremia al IV-lea emite al saptelea „Typikon” pentru Muntele Athos.

1866 – Înfiintarea Schitului românesc „Prodromul”, în Muntele Athos.

1882 – Mutarea la Domnul a Cuviosului Antipa (n. 1816) de la Calapodesti (jud. Bacau), vietuitor în Manastirea Esfigmenu si Schitul Lacu din Muntele Athos, în manastiri din Moldova, în Lavra Pecerska li, din 1865, la Manastirea Valaam din Finlanda. A fost canonizat în Sfîntul Munte athos în 1906, fiind praznuit la 10 ianuarie.

1913 – Cele 20 de manastiri mari din Muntele Athos intra sub jurisdictia Patriarhiei Ecumenice.

1924, 10 mai – Tratat încheiat cu statul grec, prin care teritoriul Peninsulei Athos este împartit în 20 de manastiri suverane.

1926 – Sfîntul Munte Athos devine republica monahala autonoma, sub jurisdictia Patriarhiei Ecumenice.

1927 – Guvernul Greciei impune un guvernator civil Muntelui Athos.

1930 – Comisia Panortodoxa întrunita la Manastirea Vatoped (Muntele Athos) lanseaza ideea întrunirii unui sinod panortodox.

1963, 22 – 29 iunie – Sarbatorirea unui mileniu de la atestarea documentara a primei manastiri la Muntele Athos.

 

(Fragment din „Istoria crestinismului in date”

de Pr. Eugen Dragoi, editura Episcopiei

Dunarii de Jos, Galati 2004)

READ MORE - O istorie a Sfîntului Munte Athos în date

Manastirea Secu

Inainte de a intra in Tg. Neamt, cam la 15 km, o luam la dreapta. Drumul ne conduce printr-un peisaj superb din zona Vanatori – Neamt - Rezervatie Naturala, dandu-ne ocazia sa admiram codrii si apa limpede a paraului Secu. Aproape tot drumul am vazut oameni veniti la iarba verde, chiar si pentru mai multe zile, cu cortul sau cu

READ MORE - Manastirea Secu

Manastirea Varatec

Manastirea Varatec este o manastire ortodoxa de maici, situata in satul cu acelasi nume, la 12 km de Targu Neamt, judetul Neamt. Este cea mai mare manastire de maici din Romania, fiind secondata de Manastirea Agapia, si a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Neamt din 2004.Ctitorul acestei manastiri a fost o tanara maica, Olimpiada, care, din zestrea sa, a cumparat o casa de la un padurar si a construit o mica biserica din lemn. Se pare ca alegerea locului unde a fost ridicata Manastirea Varatec este legata si de viata unui pustnic pe nume Iosif care, intr-o noapte, a vazut in padure un loc luminos din care se auzeau cantari ingeresti. Desi credea ca diavolul vrea sa il ispiteasca si sa il scoata din singuratate, staretul Paisie de la Neamt i-a marturisit ca a avut aceeasi vedenie, iar asta inseamna ca Dumnezeu vrea sa fie ridicata o manastire de maici in acel loc. Chiar daca schitul era destul de mic, la douazeci de ani dupa infiintare deja numara peste 260 de vietuitoare. Varatecul este atestat ca schit in documente pana la jumatatea secolului al XIX-lea, Mitropolitul Veniamin Costache fiind cel care a considerat ca poate functiona ca manastire de sine statatoare. Biserica mare de piatra de astazi a fost ridicata intre anii 1808 si 1812, iar lucrarile de zugravire au durat pana in 1841. In anul 1821, eteristii greci au pradat manastirea, insa stareta Olimpiada reuseste sa o puna iar pe picioare.

Manastirea Varatec avea in anul 1865 peste 600 de calugarite, devenind neincapatoare. Astfel, se ridica inca doua biserici: una cu hramul Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (1844) si una cu hramul Schimbarea la Fata (1847). Tot in aceasta perioada s-au infiintat o scoala sateasca, o scoala de fete si o scoala de muzica bisericeasca. In 1843 ia fiinta un “asezamant bisericesc”, adica un set de 30 de reguli dupa care viata monahala sa isi coordoneze activitatile. Potrivit acestor reguli, orice calugarita care alege sa ia drumul manastirii trebuie sa traiasca in curatenie spirituala, sa nu se ataseze de niciun bun material, sa se roage in chilia sa si sa participe la slujbele din biserica. In 1840, un alt ctitor important al manastirii alege sa faca parte din monahie. Este vorba de Safta Brancoveanu, care, pana sa vina la manastire, a facut nenumarate donatii de bani si pamanturi.Manastirea Varatec a avut, pe langa vremurile infloritoare, si momente de cumpana. In 1900 aceasta a fost arsa, cele mai afectate cladiri fiind casa de oaspeti, staretia si sala de mese. In timpul celor doua Razboaie Mondiale maicile au lucrat ca infirmiere si au si infiintat un spital de campanie militara. Regimul comunist le-a obligat sa reorganizeze atelierele mestesugaresti in Cooperative de productie mestesugareasca, toate veniturile fiind luate de catre stat, iar maicile platite ca simpli angajati. Decretul din 1959 a alungat din manastire aproape 300 de maici, dar cele ramase si-au continuat activitatea si la sfarsitul regimului, in manastire erau aproape 500 de maici. Dupa Revolutie, au avut loc lucrari de reparatii, consolidare si restaurare si a fost infiintata o brutarie, atat pentru maicile de la manastire, cat si pentru satul din apropiere. Astazi, manastirea are 5 preoti si 450 de maici.

Minunile si legendele de la Manastirea Varatec sunt legate de Sfantul Iosif de la Varatec. Acesta a cunoscut inca de mic viata monahala, fapt ce l-a determinat sa isi doreasca sa traiasca in sihastrie. Se retrage cu inca doi monahi intr-o poiana cu cativa pomi fructiferi, unde isi construiesc chilii. Dar cei doi monahi decid sa plece la Neamt, lasandu-l pe Iosif singur. Acesta pleaca si isi cauta un alt loc, iar cand il gaseste traieste trei ani fara sa vada picior de om. Dupa trei ani, vede locul luminos din poiana si astfel se naste manastirea de azi. Se spune ca, dupa moartea sa, maicile s-au inchinat la el ca la un adevarat sfant, insa una dintre ele a refuzat sa faca acest lucru, crezandu-l un simplu duhovnic. Intr-o noapte, a visat ca dupa slujba bisericeasca urma sa treaca sa sarute mana duhovnicilor si sa primeasca binecuvantarea lor. Dar cand a ajuns la unul dintre ei, acesta si-a retras mana – era Iosif. In 2008, a avut loc slujba de canonizare a Sfantului Iosif de la Varatec.

Tezaurul de la Manastirea Varatec este reprezentat, in mare masura, de broderii si tesaturi. Atelierul in care acestea erau executate a fost transformat in muzeu, iar acesta cuprinde covoare si acoperaminte bisericesti, vestminte preotesti, patrafire, bedernite (saluri pe care este brodata Invierea). Una dintre cele mai vechi piese este un acoperamant pentru masa altarului, care se afla aici inca de la infiintarea manastirii. Printre carti si manuscrise se numara Margaritarele Sfantului Ioan Gura de Aur din 1691, un Liturghier din 1768, un Triod din 1777 si diverse lucrari tiparite in afara tarii, cum ar fi o Tora in ebraica sau Biblia de la Petersburg din 1819. Alte obiecte de mare importanta ale manastirii sunt icoanele: despre icoana Sfanta Ana se spune ca este facatoare de minuni, mai sunt prezente si icoane din secolul al XV-lea, dar si icoane pictate de Nicolae Grigorescu.

Manastirea Varatec a reprezentat o sursa de inspiratie pentru multi scriitori, precum Garabet Ibraileanu, Otilia Cazimir, George Toparceanu si multi altii. In volumul “Oameni si locuri” din 1908, Mihail Sadoveanu scria despre manastire ca “gradiniti de trandafiri le impresoara; si e o grija asa de migaloasa in toate, parca ar fi o intrecere necontinuata… Sunetul clopotului se imprastie dulce la sfarsitul linistit al zilei.”

READ MORE - Manastirea Varatec

Manastirea Turnu

Manastirea Turnu este un lacas de cult aflat intre orasele Ploiesti si Targsorul Vechi. In tara noastra exista si o alta manastire cu acelasi nume, aflata in Valcea. Spre deosebire de aceasta, cea la care noi facem referire a fost ridicata cu mult mai multi ani inainte.

READ MORE - Manastirea Turnu

Mănăstirea Prislop -istorie

http://vanzariicoane.shopmania.biz
Mănăstirea Prislop este situată într-una din regiunile cele mai pitoreşti din ţara noastră. De la Haţeg – spre miazăzi – se deschide minunata depresiune a Haţegului sau „Ţara Haţegului” leagănul poporului român, care se întinde pâna la poalele Munţilor Retezat.

READ MORE - Mănăstirea Prislop -istorie

Mănăstire Prislop

http://vanzariicoane.shopmania.biz

Sfânta Mănăstire Prislop se află la 13 km de oraşul Haţeg şi la 16 km de municipiul Hunedoara.

            Este amplasată într-o zonă pitorească, la altitudinea de 580 m, într-o poieniţă străjuită de culmile domoale ale Munţilor Poiana Ruscă (Dl. Prislop 778 m). Prin curtea mănăstirii trece pârâul Silvaş

READ MORE - Mănăstire Prislop

Muntele Athos-Gradina Maicii Domnului

Muntele Athos

Sfantul Munte este o peninsula cu lungimea de 60 km o latime ce variaza intre 8-12 km , aria totala fiind de 360 Km patrati. Muntele Athos, sau Athon, după niste vechi traditiuni întunecate ar veni de la Athos, un supranume ce da zeului Joe (Jupiter) care avea un templu pe unul din vârfurile Muntelui.
Chiar din timpurile vechi ale erei crestine, au debarcat aici sihastri din Asia mică, poate si din Efes, patria Sf. Evanghelist Ioan, unde viata singuratică, contemplativă, începuse a se manifesta de timpuriu.
Desigur însă, că viata călugărească de aici a luat fiintă mai întâi sub forma de sihăstrii si de schituri. Pe vremea împăratului Teodosie I (+395) si a sotiei sale Pulheria, existau câteva Mânăstiri, care însă au fost pustiite de barbarii năvălitori. Către sfârsitul secolului al VIII-lea, venind de la Roma, Petru Athonitul, din

READ MORE - Muntele Athos-Gradina Maicii Domnului

Mănăstirea Râşca Transilvană

Mănăstirea Râşca Transilvană este situată în zona Munţilor Apuseni, în apropierea barajului de la Beliş-Fântânele, la confluenţa drumurilor care unesc judeţele Cluj, Alba şi Bihor, pe locul unde s-au luptat şi jertfit mulţi fii ai neamului nostru românesc, în frunte cu Horia, Avram Iancu, Pelaghia Roşu, precum şi eroii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Mănăstirea Râşca Transilvană este un loc de reculegere şi rugăciune care întâmpină sufletele ostenite şi împovărate ale pelerinilor ce caută întâlnirea cu Dumnezeu şi care nădăjduiesc să primească un cuvânt duhovnicesc protector, încurajator.

În anul 2002, la solicitarea credincioşilor din această zonă, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Bartolomeu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, au început lucrările noii biserici, al cărei hram este „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, Cuvioasa fiind prăznuită în fiecare an la 14 octombrie.

READ MORE - Mănăstirea Râşca Transilvană

Manastirea Probota

Manastirea Probota:la inceputul secolului XIV a luat fiinta pe Valea Siretului una din cele mai vechi sihastrii din Moldova. Calugarii se nevoiau cate doi-trei in mici chilii de lemn si isi castigau existenta din impletirea cosurilor de salcie de pe lunca Siretului. Cu timpul au construit o mica biserica cu hramul "Sfantul Nicolae", numita "Sihastria din Poiana" iar mai apoi, Voievodul Petru Musat a zidit aici o biserica de piatra, numind-o Manastirea "Probota" ( Fratia). Biserica de zid Sfantul Nicolae deteriorandu-se, a fost parasita definitiv de Petru Rares (domn in doua randuri: 1527-1538; 1541-1546). El zideste in 1530 actuala manastire Probota, sau Pobrata ("infratire" sau "fratie"), cum i se mai spunea pe vremuri. Pe zidul dinspre sud se pastreaza pisania in limba slavona, cu urmatorul continut: "Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, iata eu, robul Stapanului meu Iisus Hristos, Io Petru Voievod, cu mila Lui Dumnezeu domn al

READ MORE - Manastirea Probota

Manastirea Rasca

Manastirea Rasca:se află pe valea râului Rasca, în comuna Rasca, judeţul Suceava, având hramul Sf. Nicolae.
Ansamblul manastiresc Rasca a fost construit în mai multe etape începând cu 1512 când Bogdan III a construit chiliile, iar în 1540, episcopul Romanului Macarie, logofăt Ioan şi Teodor Balş construiesc biserica cu hramul Sf. Nicolae.În 1542, Petru Rareş porunceşte construirea zidurilor cu creneluri şi turn în jurul bisericii.

Biserica manastirii Rasca este de mici dimensiuni:

plan treflat, fără pridvor şi camera mormintelor

pe naos s-a ridicat o turlă pe arce diagonale, cu două baze de aceeaşi formă, refăcute între 1610-1617.

pe pronaos se află o calotă de pandativi, susţinuţi pe arce

READ MORE - Manastirea Rasca

Manastirea Voronet

Manastirea Voronet :denumita si Capela Sixtina a estului, se afla la 39 km. de Suceava, construita de catre marele domnitor al Moldovei, Stefan cel Mare in anul 1488, in stil de epoca moldovenesc iar picturile realizate in anul 1547 pe vremea lui Petru Rares.Ctitorie din 1488 a lui Stefan cel Mare. Biserica manastirii cu hramul "Sf. Gheorghe" este o sinteza de elemente bizantine si gotice, realizata intr-o maniera proprie, de o ingeniozitate stralucita, rezultatul fiind, un stil nou, de o originalitate aparte - stilul arhitectonic moldovenesc.

O prima atestare documentara a Manastirii Voronet este 22 ianuarie 1472, când Stefan cel Mare dadea calugarilor - în frunte cu egumenul Misail - scutire de vama pentru doua maji de peste care vor fi aduse de la Chilia sau din alta parte. În locul vechiului schit de lemn, Stefan voda a ridicat actuala biserica, cu hramul Sfântul Gheorghe. Pisania bisericii arata ca lucrarile de constructie au durat mai putin de patru luni, de la 26

READ MORE - Manastirea Voronet

Manastirea Humor

Manastirea Humor: inceputurile Manastirii Humor urca in veac pana in vremea domniei lui Alexandru cel Bun. In vecinatatea actualei biserici a manastirii Humor se mai vad si astazi ruinele unei mai vechii biserici manastiresti inaltata la inceputul secolului XV.Catre inceputul sec. XVI , manastirea se ruinase si se pustiise probabil in timpul numeroaselor razboaie purtate de Stefan cel Mare.

In vremea domnitorului Petru Rares, Humorul este cuprins in campania de restaurari initiata de acesta, lucrare savarsita de logofatul Toader Bubuioc. Din pisania sapata in piatra, asezata la intrare pe peretele exterior al sfantului locas, aflam ca biserica a fost zidita in anul 1530 "cu cheltuiala si osteneala" logofatului Teodor Bubuioc si a sotiei sale Anastasia, indemnat de voievodul Petru Rares.

READ MORE - Manastirea Humor

Manastirea Zamca

Manastirea Zamca:in 1606, armenii refugiaţi în Moldova ridică complexul medieval Zamca. Este cel mai important edificiu religios construit de colonia armeană din Suceava.

Are o poziţie strategică, fiind format din trei clădiri:

biserica principală

turnul clopotniţă
 paraclisul

Manastirea Zamca a avut mai mulţi ctitori, unul dintre ei fiind Agopsa, fiul Amirei,1606-1608.

La sfârţitul sec. XVII trupele polone ocupă manastirea Zamca. Construcţia se deteriorează.

În sec. XVIII se fac lucrări de consolidare.

READ MORE - Manastirea Zamca

Manastirea Moldovita

Manastirea Moldovita:inaltata de Petru Rares in anul 1532 si zugravita in 1537, este o ctitorie noua pe locul - sau, mai precis, in apropierea - alteia mai vechi, ruinate. Despre data la care a fost ridicata prima constructie, nu stim nimic precis. In schimb, sunt stiri mai certe legate de construirea monumentului din piatra la inceputul domniei lui Alexandru cel Bun, ale carui ruine se mai vad astazi.

Ca certitudine avem faptul ca, in anul 1410, Manastirea Moldovita exista, deoarece Alexandru cel Bun ii intregeste domeniul, numind-o "cea nou zidita". La vremea aceea construirea manastirii la poalele muntilor dintre Moldova si Transilvania, trebuie sa fi avut drept scop si supravegherea respectivei zone de frontiera, in documentul din anul 1411, prin care se stabileste hotarul satului Moldovita, este pomenit un parau al "cetatii",

READ MORE - Manastirea Moldovita

Manastirea Arbore

Manastirea Arbore:aduce aminte in primul rand de ctitorul acesteia, al caruia nume il si poarta - Luca Arbore. In anul 1497, acesta a aparat cu curaj Cetatea de Scaun, timp de trei saptamani, impotriva asediului polon. Luca Arbore a fost portar al Sucevei aproape 40 de ani, incepand din 1486.iind o ctitorie boiereasca, manastirea nu are nici o turla. In constructia ei se observa unele inovatii arhitectonice si un echilibru deosebit al proportiilor. Este construita din caramida si piatra extrasa de la carierele din zona.Manastirea Arbore ere un plan dreptunghiular la exterior, fara turla. Pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, silueta eleganta a constructiei este accentuata prin prelungirea in exterior a zidurilor laterale spre vest (cu circa 2.5 metri) si unirea lor la partea superioara prin arcada, obtinandu-se astfel un spatiu semideschis, ce apare pentru prima data in arhitectura moldoveneasca.in pronaos este situat mormantul ctitorului manastirii,

READ MORE - Manastirea Arbore

Manastirea Dragomirna

Manastirea Dragomirna:aflata in nordul Moldovei, la 15 kilometri de Suceava, vestita ctitorie a marelui mitropolit si carturar Anastasie Crimca, se inalta aici de peste veacuri ca o marturie pentru zbuciumul trecutului moldovenesc, pentru iscusinta si dragostea de frumos a oamenilor de pe aceste meleaguri.
Din periaoda anterioara constructiei Dragomirnei sunt unele piese ce se disting prin valoarea lor: un acoperamant de sfinte vase daruit Manastirii Voronet de mitropolitul Grigorie Rosca in 1559, Evangheliarul ferecat in 1557 si crucea din lemn de abanos cu admirabile sculpturi in lemn ferecata in 1542. Zestrea cea mai de pret si bogatia muzeului o constituie cele cateva manuscrise iesite din scoala de caligrafi si miniaturisti de la Dragomirna.Tezaurul artistic de la Dragomirna pune in lumina si alte ramuri de activitate artistica cultivate in cadrul manastirii cum ar fi broderia si arta prelucrarii materialelor pretioase. Cele cateva piese

READ MORE - Manastirea Dragomirna

Manastirea Sucevita

Manastirea Sucevita se afla la 18 km de Radauti si 55 de km de Campulung Moldovenesc si a fost construita din ordin domnesc, o cetate cu o biserica modesta, ctitorie a familiilor Movilestilor, Gheorghe Movila, mitropolit, si Ieremia Movila, domn al Moldovei in perioada 1594 – 1606.

In timpul domniei lui Petru Schiopul , fratii Movila ridica prima cladire a ansamblului, biserica zidita intre anii 1582-1584. Unsprezece ani mai tarziu, Ieremia Movila adauga bisericii doua pridvoare, iar pictura se face atat la interior, cat si la exterior.Monumentul este ctitoria familiilor Movilestilor, mari boieri, carturari si domnitori ai Moldovei si tarii Romanesti in sec. XVI-XVII. Construita In stilul arhitecturii moldovenesti, Manastirea Sucevita este o imbinare de elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de

READ MORE - Manastirea Sucevita

Manastirea Bogdana

Biserica "Sf. Nicolae" (Bogdana) este considerată a fi cea mai veche construcţie bisericească de zid din Moldova , fiind ctitorită de voievodul BOGDAN I, întemeietorul statului feudal moldovean.

Mănăstirea Bogdana datează din perioada de constituire a statului feudal moldovean. Iniţial, locul unde a fost construită biserica era în mijlocul unor codri seculari. Biserica "Sf. Nicolae" a fost zidită de voievodul Bogdan I(1359-1365) în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru izbânzile obţinute în luptele purtate pentru a pune bazele unui stat liber şi independent la răsărit de Carpati, în Ţara Moldovei. El a ales această biserică ca necropolă domnească atât lui, cât şi urmaşilor familiei sale, aici fiind îngropaţi domnitorii Moldovei pâna în timpul lui Alexandru cel Bun, dar şi rudele familiilor domnitoare.

READ MORE - Manastirea Bogdana

Manastirea Putna

Este asezata la 72 de kilometri de Orasul Suceava(Cai de acces: pe Drumul National Radauti, spre N-V Galane sti (11 km).. Vicovu de Jos (5 km) apoi, dupa inca un kilometru, dreapta spre Bivolarie (3 km) Putna (8 km))si este prima si cea mai importanta ctitorie a Voievodului Stefan cel Mare si Sfant.La data de 4 iulie 1466, Voievodul Stefan cel Mare si Sfant alege locul pe care va fi zidita Biserica Manastirii Putna, tragand cu arcul de pe Dealul Crucii. Sase zile mai tarziu, la 10 iulie 1466 se incepe zidirea Manastirii Putna, care va fi terminata in anul 1469.In data de 3 septembrie 1470 are loc sfintirea Manastirii Putna, ceremonie intarziata de campania contra tatarilor, terminata cu victoria de la Lipnic, pe Nistru. La data de 1 mai 1481

READ MORE - Manastirea Putna

Manastirea Râşca Transilvană cu hram„Sfânta Cuvioasă Parascheva

Situata in zona Muntilor Apuseni, in apropierea barajului de la Belis – Fantanele, la confluenta drumurilor care unesc judetele Cluj, Alba si Bihor, pe locul unde s-au luptat si jertfit multi fii ai neamului nostru romanesc, in frunte cu Horia, Avram Iancu, Pelaghia Rosu, precum si eroii din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Cea mai accesibila cale de acces către mănăstire este prin oraşul Huedin, până aici putându-se ajunge şi cu trenul.Pelerinul care ia drumul acestei mănăstiri se va bucura de privelişti speciale cu brazi înalţi şi va descoperi un peisaj montan de o rară frumuseţe, un loc catarctic cu aer curat de munte şi o lumină unică ce dă particularitate locului. Amplasată în acest peisaj mirific, sfânta mănăstire îşi deschide porţile tuturor pelerinilor ce o caută.

READ MORE - Manastirea Râşca Transilvană cu hram„Sfânta Cuvioasă Parascheva