Manastirea Varatec este o manastire ortodoxa de maici, situata in satul cu acelasi nume, la 12 km de Targu Neamt, judetul Neamt. Este cea mai mare manastire de maici din Romania, fiind secondata de Manastirea Agapia, si a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Neamt din 2004.Ctitorul acestei manastiri a fost o tanara maica, Olimpiada, care, din zestrea sa, a cumparat o casa de la un padurar si a construit o mica biserica din lemn. Se pare ca alegerea locului unde a fost ridicata Manastirea Varatec este legata si de viata unui pustnic pe nume Iosif care, intr-o noapte, a vazut in padure un loc luminos din care se auzeau cantari ingeresti. Desi credea ca diavolul vrea sa il ispiteasca si sa il scoata din singuratate, staretul Paisie de la Neamt i-a marturisit ca a avut aceeasi vedenie, iar asta inseamna ca Dumnezeu vrea sa fie ridicata o manastire de maici in acel loc. Chiar daca schitul era destul de mic, la douazeci de ani dupa infiintare deja numara peste 260 de vietuitoare. Varatecul este atestat ca schit in documente pana la jumatatea secolului al XIX-lea, Mitropolitul Veniamin Costache fiind cel care a considerat ca poate functiona ca manastire de sine statatoare. Biserica mare de piatra de astazi a fost ridicata intre anii 1808 si 1812, iar lucrarile de zugravire au durat pana in 1841. In anul 1821, eteristii greci au pradat manastirea, insa stareta Olimpiada reuseste sa o puna iar pe picioare.
Manastirea Varatec avea in anul 1865 peste 600 de calugarite, devenind neincapatoare. Astfel, se ridica inca doua biserici: una cu hramul Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (1844) si una cu hramul Schimbarea la Fata (1847). Tot in aceasta perioada s-au infiintat o scoala sateasca, o scoala de fete si o scoala de muzica bisericeasca. In 1843 ia fiinta un “asezamant bisericesc”, adica un set de 30 de reguli dupa care viata monahala sa isi coordoneze activitatile. Potrivit acestor reguli, orice calugarita care alege sa ia drumul manastirii trebuie sa traiasca in curatenie spirituala, sa nu se ataseze de niciun bun material, sa se roage in chilia sa si sa participe la slujbele din biserica. In 1840, un alt ctitor important al manastirii alege sa faca parte din monahie. Este vorba de Safta Brancoveanu, care, pana sa vina la manastire, a facut nenumarate donatii de bani si pamanturi.Manastirea Varatec a avut, pe langa vremurile infloritoare, si momente de cumpana. In 1900 aceasta a fost arsa, cele mai afectate cladiri fiind casa de oaspeti, staretia si sala de mese. In timpul celor doua Razboaie Mondiale maicile au lucrat ca infirmiere si au si infiintat un spital de campanie militara. Regimul comunist le-a obligat sa reorganizeze atelierele mestesugaresti in Cooperative de productie mestesugareasca, toate veniturile fiind luate de catre stat, iar maicile platite ca simpli angajati. Decretul din 1959 a alungat din manastire aproape 300 de maici, dar cele ramase si-au continuat activitatea si la sfarsitul regimului, in manastire erau aproape 500 de maici. Dupa Revolutie, au avut loc lucrari de reparatii, consolidare si restaurare si a fost infiintata o brutarie, atat pentru maicile de la manastire, cat si pentru satul din apropiere. Astazi, manastirea are 5 preoti si 450 de maici.
Minunile si legendele de la Manastirea Varatec sunt legate de Sfantul Iosif de la Varatec. Acesta a cunoscut inca de mic viata monahala, fapt ce l-a determinat sa isi doreasca sa traiasca in sihastrie. Se retrage cu inca doi monahi intr-o poiana cu cativa pomi fructiferi, unde isi construiesc chilii. Dar cei doi monahi decid sa plece la Neamt, lasandu-l pe Iosif singur. Acesta pleaca si isi cauta un alt loc, iar cand il gaseste traieste trei ani fara sa vada picior de om. Dupa trei ani, vede locul luminos din poiana si astfel se naste manastirea de azi. Se spune ca, dupa moartea sa, maicile s-au inchinat la el ca la un adevarat sfant, insa una dintre ele a refuzat sa faca acest lucru, crezandu-l un simplu duhovnic. Intr-o noapte, a visat ca dupa slujba bisericeasca urma sa treaca sa sarute mana duhovnicilor si sa primeasca binecuvantarea lor. Dar cand a ajuns la unul dintre ei, acesta si-a retras mana – era Iosif. In 2008, a avut loc slujba de canonizare a Sfantului Iosif de la Varatec.
Tezaurul de la Manastirea Varatec este reprezentat, in mare masura, de broderii si tesaturi. Atelierul in care acestea erau executate a fost transformat in muzeu, iar acesta cuprinde covoare si acoperaminte bisericesti, vestminte preotesti, patrafire, bedernite (saluri pe care este brodata Invierea). Una dintre cele mai vechi piese este un acoperamant pentru masa altarului, care se afla aici inca de la infiintarea manastirii. Printre carti si manuscrise se numara Margaritarele Sfantului Ioan Gura de Aur din 1691, un Liturghier din 1768, un Triod din 1777 si diverse lucrari tiparite in afara tarii, cum ar fi o Tora in ebraica sau Biblia de la Petersburg din 1819. Alte obiecte de mare importanta ale manastirii sunt icoanele: despre icoana Sfanta Ana se spune ca este facatoare de minuni, mai sunt prezente si icoane din secolul al XV-lea, dar si icoane pictate de Nicolae Grigorescu.
Manastirea Varatec a reprezentat o sursa de inspiratie pentru multi scriitori, precum Garabet Ibraileanu, Otilia Cazimir, George Toparceanu si multi altii. In volumul “Oameni si locuri” din 1908, Mihail Sadoveanu scria despre manastire ca “gradiniti de trandafiri le impresoara; si e o grija asa de migaloasa in toate, parca ar fi o intrecere necontinuata… Sunetul clopotului se imprastie dulce la sfarsitul linistit al zilei.”
