Precum voi sta înaintea înfricosatorului si nefatarnicului Tau scaun de judecata, Hristoase Dumnezeule, primind întrebare si dând raspuns de relele ce am facut, asa si astazi, mai înainte de a sosi ziua osândirii mele, stând la sfântul Tau altar, înaintea Ta si înaintea înfricosatorilor si sfintilor Tai îngeri, fiind înduplecat de marturia cugetului, pun înainte faptele mele cele rele si faradelegile, dându-le pe fata si vadindu-le. Ci vezi, Doamne, smerenia mea si-mi iarta toate pacatele mele; vezi, ca s-au înmultit mai mult decât perii capului meu faradelegile mele. Caci ce rau n-am savârsit? Ce pacat n-am facut? Ce rau nu mi-am închipuit în sufletul meu? Ca iata si cu faptele am facut desfrânare si preadesfrânare, mândrie, trufie, batjocura, hula, vorba desarta, înfierbântare la râs, betie, lacomie a pântecelui, mâncare fara masura, rautate, pizma, iubire de argint, iubire de avutie, camatarie, iubire de mine însumi, iubire de marire, hrapire, nedreptate, agonisire de rusine, invidie, graire de rau, faradelege; toate simtirile si toate madularele mi le-am întinat si le-am stricat si de nici o treaba le-am facut, ajungând cu totul salas diavolului.
Si stiu, Doamne, ca faradelegile mele au covârsit capul meu, dar multimea îndurarilor Tale este neasemanata, si mila bunatatii Tale cea fara de rautate este nespusa si nu este nici un pacat care sa biruiasca iubirea Ta de oameni. Pentru aceasta, preaminunate Împarate, fara de rautate Doamne, fa minunate milele Tale spre mine pacatosul; arata-mi puterea bunatatii Tale, arata-mi taria milostivirii Tale celei îndurate si ma primeste pe mine pacatosul, cel ce ma întorc; primeste-ma cum ai primit pe fiul cel pierdut, pe tâlharul si pe desfrânata. Primeste-ma pe mine cel ce peste masura Ti-am gresit si cu cuvântul si cu lucrul si cu pofta cea fara de cale si cu gândul cel dobitocesc. Si precum ai primit pe cei ce au venit în ceasul al unsprezecelea, care nimic vrednic n-au lucrat, asa ma primeste si pe mine, pacatosul; ca mult am gresit si m-am spurcat si am scârbit Duhul Tau cel Sfânt si am mâniat milostivirea Ta cea iubitoare de oameni, cu lucrul, cu cuvântul si cu gândul, noaptea si ziua, pe fata si într-ascuns, cu voie si fara de voie. Si stiu ca vei pune înaintea mea pacatele mele în acelasi chip în care le-am facut si ma vei întreba de cele ce cu stiinta, fara de iertare, am gresit. Ci, Doamne, nu cu judecata Ta cea dreapta, nici cu mânia Ta sa ma mustri pe mine si nici cu urgia Ta sa ma pedepsesti. Miluieste-ma, Doamne, ca nu sunt numai neputincios, ci si zidirea Ta sunt. Ca Tu, Doamne, ai întarit peste mine frica Ta, dar eu am facut rautate înaintea Ta. Tie Unuia am gresit; dar Te rog sa nu intri la judecata cu robul Tau. Ca de vei cauta la faradelegi, Doamne, Doamne, cine va putea sta înaintea Ta? Ca eu sunt adâncul pacatului si nu sunt vrednic, nici în stare a cauta si a privi înaltimea cerului, din pricina multimii pacatelor mele, celor fara de numar; ca toate lucrurile rele si închipuirile si mestesugirile diavolesti, toata rautatea iadului, îndemnurile spre pacat, dezmierdarile si alte patimi nenumarate n-au lipsit de la mine. Caci, cu ce fel de pacate nu m-am stricat? De care rele n-am fost prins? Tot pacatul l-am facut, toata desfatarea neiertata am lasat sa intre în sufletul meu. Netrebnic m-am facut înaintea Ta, Dumnezeul meu, si înaintea oamenilor. Cine ma va ridica pe mine, cel ce am cazut întru atâtea pacate rele? Doamne, Dumnezeul meu, spre Tine nadajduiesc. De mai este pentru mine nadejde de mântuire, de biruieste iubirea Ta de oameni multimea faradelegilor mele, fii mie Mântuitor si dupa îndurarile si milele Tale slabeste, lasa, iarta toate câte am gresit Tie; ca s-a umplut de multe rele sufletul meu si nu aflu întru mine nadejde de mântuire. Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, si sa nu-mi rasplatesti mie dupa faptele mele, ci întoarce-ma, sprijineste-ma, izbaveste sufletul meu de relele ce au crescut într-însul si de agonisirile lui cele cumplite. Miluieste-ma pentru mila Ta, ca unde s-a înmultit pacatul sa prisoseasca harul Tau, si sa Te laud si sa Te slavesc în toate zilele vietii mele. Ca Tu esti Dumnezeul celor ce se pocaiesc si Mântuitorul celor ce gresesc si Tie slava înaltam, împreuna si Parintelui Tau Celui fara de început si Preasfântului si bunului si de viata facatorului Tau Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin. 
