Sărbătoarea Paştelui

Pregătirea spirituală pentru sărbătoarea Paştelui incepe din ultima săptămana Caşlegilor de iarnă, numită de popor şi Săptămâna Albă. In acest interval de timp nu se mănanca carne, este permis a se consuma ouă, lapte şi produse obţinute din lapte, dar nu se fac nunţi sau alte petreceri cu muzică.

              In societatea tradiţională, dar şi in prezent, Floriile deschid săptămana cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti.Sărbătoarea Floriilor are străvechi rădăcini, ea fiind atestată in societatea romană ca zi dedicată zeiţei Flora, peste care creştinismul a suprapus sărbătoarea Intrării Domnului in Ierusalim ( Floriile, in terminologia populară). Ramurile verzi din această zi, intrebuinţate atat in ritualurile casnice ci şi in cele bisericeşti, antruchipează simbolul castităţii şi al renaşterii anuale a vegetaţiei .

 Invierea are un ritual deosebit in lumea satului bucovinean ce merită a fi vizualizat. . Masa festivă de Paşte incepe cu ciocnitul ouălor roşii de către membrii familiei , in timp un partener rosteşte “Hristos a Înviat” iar celălalt si răspunde “Adevărat a Înviat”.

 Pasca are, formă rotundă şi este decorată cu simboluri creştine şi păgane – intalnim simbolul crucii, dar şi flori, frunze, păsări realizate din aluat şi coapte in crusta brun – aurie a păştii.