In 6 Ianuarie este Bobobteaza ,se face agheasma mare sfintita si traditii cu duiumul pastrate cu grija in lumea satului. Se spune ca pana la Boboteaza este dricul iernii iar de acum gerul crapa nu si pietrele. Din Ajunul Craciunului pana la Ajunul Bobotezei traversam o perioada incarcata de conotatii magice, de farmece in dragoste si ghicit premarital. Magia premaritala din ajunul Bobotezei are in centrul ei busuiocul, planta-totem, investita cu atribute erotice.Pe ultimul prag dintre ani spunem adio sarbatorilor cu o suita de datini specifice innoirii anului: se colinda, se fac si se desfac farmece si descantece, se afla ursitul, se soroceste vremea si belsugul recoltei in noul an, se deschide cerul, vorbesc animalele.
In ajunul Bobotezei, preotul, insotit de dascal ori un grup de copii imbracati in alb si cu clopotei in mana - in Banat, umbla din casa in casa cu crucea şi sfinteste cu agheasma din manunchi de busuioc toate camerele si acareturile gospodariei. Se spune ca apa sfintita are puteri miraculoase: alunga spiritele rele, bolile si nu se strica niciodata. De aceea, Boboteaza este o sarbatoare a apei care este sfanta in urmatoarele noua zile.
Crucea cu care este intampinat preotul care vine pentru sfintirea casei este impodobita cu busuioc, cu flori si apoi este infasurata intr-un stergar brodat si legata cu un brau. Langa cruce se pune o lumanare ce se aprinde la intrarea preotului in casa. Acolo unde este o fata de maritat, se "desface crucea", adica se dezleaga busuiocul deasupra capului fetei, ca sa se marite curand. Practica a facut ca busuiocul sa intra in expresii: "Ce-ti mai face bosaiocu"?" (bosaicul inseamna sotul).Obicei banatean, preotul trebuie sa sada pe un scaun, altfel nu le vor sta clostile pe oua. Masa se umple de bucate si preparate; pe langa acestea se aseaza o sticluta cu ulei, sare, faina si malai care sunt sfintite si pazesc de boli şi farmece familia.
Cand preotul intra in casele oamenilor cu apa sfintita, primeste de la fiecare gospodar un fuior de cinepa care se invarte pe cruce, un colac si bani. Din fuior se face funie la clopot sau funia cu care groparul lasa sicriul in groapa. Se crede ca de firele acestuia se vor prinde toate relele. Dupa alte datini, fire din acest fuior se vor lega de plasele de pescuit ca sa se umple de peste.Peste obiceiurile crestine de sfintire a apelor si de scufundare a crucii s-au suprapus si practici pagane, cum ar fi afumarea grajdurilor si a vitelor pentru alungarea duhurilor rele, aprinderea focurilor pe camp sau colindele insotite de tot felul de strigaturi cu rol de alungare a varcolacilor care dau tarcoale gospodariei.
