![]() |
| gripa |
Gripa este o boala acuta, destul de frecventa in sezonul rece al anului (ploi reci, vanturi, ceata, ninsori, viscole, temperaturi foarte scazute). Are un caracter infecto-contagios, fiind provocata de peste o suta de tulpini de virusuri gripale (din serotipurile A, B, C).
Transmiterea bolii se realizeaza, de la persoane bolnave, prin picaturile de saliva emise prin tuse, stranut sau vorbire, punand in pericol sanatatea celor din jur, mai ales la copii, bolnavi de afectiuni cronice, persoane slabite si in varsta de peste 65 de ani, cu carente vitaminice acute si cu sistemul imunitar scazut.
Simptome ale bolii
Dupa o incubatie de cateva ore sau 1-4 zile, apar brusc simptomele caracteristice: tuse seaca, iritanta, stranut, febra mare (39-400C), guturai, scurgeri nazale, frisoane, senzatie acuta de frig, dureri de cap, lacrimare, dureri si roseata in gat, raguseala, dureri articulare si musculare, indispozitie, oboseala, somnolenta, stare de astenie asociata cu transpiratie.
Dupa o incubatie de cateva ore sau 1-4 zile, apar brusc simptomele caracteristice: tuse seaca, iritanta, stranut, febra mare (39-400C), guturai, scurgeri nazale, frisoane, senzatie acuta de frig, dureri de cap, lacrimare, dureri si roseata in gat, raguseala, dureri articulare si musculare, indispozitie, oboseala, somnolenta, stare de astenie asociata cu transpiratie.
Desi pare o boala banala, cu o durata normala de numai 6-7 zile, gripa trebuie sa fie tratata cu mare grija, pentru a evita complicatii agravante: pulmonare (bronsita, laringita, sinuzita, angina, pneumonie severa), neurologice si digestive (greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale), apoi conjunctivita, meningita, otita, pericardita, miocardita si chiar decese bruste la copii si batrani, in numai 24-48 ore. Cele mai frecvente epidemii de gripa survin pe neasteptate si sunt declansate in aglomeratii urbane, in colectivitati de muncitori si, mai ales, la copiii din crese, gradinite, scoli si camine.
Tratamente fitoterapeutice
Sunt recomandate ceaiuri fierbinti din plante medicinale cu proprietati neurosedative, antiinflamatoare, emoliente, expectorante, sudorifice, antitusive si de protectie fata de contaminarea virotica. Efectele cresc prin combinarea ceaiurilor cu aspirina preparata din scoarta de salcie.
Luate intern, sunt indicate ceaiurile calde din flori de tei si de soc (cate 1-2 lingurite la o cana de apa), din care se beau 2-3 cani pe zi, indulcite cu miere de albine, avand actiune sudorifica pentru declansarea transpiratiei.
Consumate separat, sunt eficiente infuziile din:
•flori de ciubotica-cucului;
•frunze de coacaz negru si salvie;
•herba de cimbru, isop, busuioc, unguras, tintaura;
•fructe de anason.
Sub forma de decoct, prin fierbere 5-10 minute (2 linguri la 250 ml apa, din care se iau 3-4 linguri sau 2-3 cani pe zi prin inghitituri rare), se folosesc:
•radacini de ciubotica-cucului si brusture;
•scoarta de salcie pentru combaterea durerilor musculare;
•herba de ghintura, scai vanat si traista-ciobanului.
Un decoct utilizat mult in medicina casnica se prepara din 3 cepe, care se fierb in 600 ml apa, pana scade continutul la jumatate. Dupa strecurare se adauga trei linguri miere de albine si o lingurita tinctura de gentiana, din care se ia cate o lingura din ora in ora.
Amestecuri de plante recomandate
Formule de amestecuri cu mare eficienta sunt:
•flori de tei si soc, frunze de menta, herba de nalba mare si fructe de maces;
•flori de tei, frunze de salvie si eucalipt;
•flori de tei, soc si musetel, herba de cimbrisor si sovarv, radacina de cerentel si scortisoara (infuzie indulcita cu miere);
•flori de tei si soc, herba de tintaura si papadie, scoarta de salcie si conuri de hamei;
•flori de tei, soc, musetel, lumanarica, porumbar si cretusca si scoarta de salcie (decoct cu efecte sudorifice in infectiile gripale);
•flori de tei, soc, salcam si trifoi rosu, frunze de coacaz negru si urzica, herba de sovarv si scoarta de salcie (infuzie indulcita cu miere).
Efectele acestor ceaiuri cresc simtitor daca se adauga o lingurita de scortisoara si cuisoare, macinate fin, care au actiune antivirotica.
Alte preparate valoroase sunt:
•tinctura de tintaura, din 20 g herba macerata 5 zile in 100 ml alcool 70%, din care se iau cate 30-40 picaturi de 3 ori pe zi, cu 60 minute inainte de mese;
•tinctura din 4 linguri de radacini de papadie tocate marunt si macerate 3-4 ore in 500 ml rachiu; se bea cate un paharel de 3 ori pe zi pentu combaterea frisoanelor;
•bitter suedez, din care se ia cate o lingurita de 3 ori pe zi in ceai sau apa, cu 30 minute inainte de mese.
Frectii pe piept cu otet aromatizat
In tratamentele externe sunt recomandate:
•inhalatii cu aburi fierbinti din infuzie de busuioc, menta, musetel si chimion sau picaturi de ulei de pin si lavanda (de 2-3 ori pe zi dintre care una seara la culcare);
•frectii cu otet aromatizat cu flori de lavanda (40 g), frunze de menta (20 g), frunze de salvie (20 g), herba de cimbrisor (10 g) si fructe de ienupar (10 g); din amestec se iau 100 g la 1 litru otet care se macereaza 7 zile, se strecoara si se fac frectii pe piept;
•frectii cu macerat din boabe de ienupar (zdrobite si lasate 7 zile in 250 ml alcool 40%) sau cu otet aromatic preparat prin macerarea, timp de 5 zile, din 100 g petale de trandafir (de dulceata) in 100 ml alcool 70% si 900 ml otet; se strecoara prin tifon cu stoarcere si se fac 2-3 masaje pe zi;
•masaj general cu ulei eteric de molid pentru a mari capacitatea de rezistenta a organismului, intarirea psihicului si redarea increderii in fortele proprii;
•bai fierbinti la picioare cu flori de soc si fan, sare (6 linguri la 2 litri apa) sau faina de mustar (250 g si o lingura sare la 5 litri apa) pe durata de 10-15 minute, cu adaos treptat de apa fierbinte.
Alimentatia recomandata
In primele 2-3 zile se va da bolnavului o alimentatie usoara, cu multe lichide (1,5 - 2 litri pe zi) sub forma de ceaiuri, supe calde, sucuri de legume (morcov, sfecla rosie, varza rosie, tomate) si sucuri de fructe (lamai, portocale, grapefruit, mere).
Treptat, se introduc in hrana zilnica lapte cald, iaurt, frunze proaspete de marar mestecate permanent si cruditati (salata verde, broccoli, varza, sfecla rosie, morcov, castraveti, tomate, patrunjel, ceapa, ridichi, hrean, 2-3 catei de usturoi inghititi intre mese). Se mai adauga rasol din carne de vita, paste fainoase, compoturi indulcite cu miere de albine si fructe zemoase (caise, mere).
O combinatie savuroasa se poate obtine amestecand sucul de la 200 g lamai cu miere de albine si scortisoara.
Intre mese se vor lua cate 1-2 lingurite de bitter suedez si o lingura cu fructe de catina alba.
Dupa scaderea febrei este indicat vinul de cirese (1 kg fructe la 1 litru vin si cateva linguri de miere), care se fierbe 10 minute la foc mic si se consuma cate un paharel (50 ml) inainte de mesele principale.
Ratiile de alimente la masa vor fi mai reduse, pentru ca organismul sa poata lupta impotriva bolii si fara consum energetic suplimentar in digerarea excesului de alimente.
Se va evita consumul de afumaturi, mezeluri, grasimi animale, exces de oua, conserve, fasole uscata, condimente iuti, cafele si bauturi alcoolice tari.
Bolnavul va evita locurile aglomerate, mai ales unde sunt persoane contaminate de gripa. La declansarea bolii se impune un repaus la pat timp de minimum 3 zile, de preferat in pozitie sezand, intr
-->
