Aloie vera natural pentru sanatatea ta

Când au apărut sărbătorile bisericeşti la creştini ?

Încă din primele zile ale ei, Biserica face pomenirea, în timpul Liturghiei, a credincioşilor ei vii şi morţi. Aceste pomeniri aveau un caracter solemn când era vorba de episcopii Bisericilor locale sau de martirii care au suferit din cauza mărturisirii credinţei în Iisus Hristos.
Martirii erau socotiţi mădulare pline de slavă ale Bisericii. În ziua în care se comemora moartea lor (numită în actele martirice “naştere”), comunitatea creştină mergea la mormântul lor, de obicei în afara cetăţii, şi săvârşea Euharistia. În acest fel s-a născut sărbătoarea sfinţilor, care constă în pomenirea episcopilor şi a martirilor locali, chiar la mormântul lor. Alte ocazii pentru sărbători comune erau: sfinţirea unui locaş liturgic, mutarea moaştelor unui martir dintr-un loc în altul.

Sărbătorile consacrate drepţilor, sfinţilor şi apostolilor, din Vechiul şi Noul Testament, au apărut mai târziu şi sunt în legătură cu evenimentele respective, pomenite în calendarul anual. După Sinodul de la Efes (431), apar sărbătorile în cinstea Maicii Domnului, Pururea Fecioară şi Născătoare de Dumnezeu în acelaşi timp.

După perioada persecuţiilor, Biserica a ales în calendarul sărbătorilor, alături de martiri, nume de călugări şi de fecioare consacrate. Fiecare Biserică locală are proprii ei sfinţi, a căror amintire le e scumpă, dar nu trebuie să fie exclusă comemorarea sfinţilor din alte Biserici şi ţări.

Anul bisericesc începe la 1 septembrie, când se serbează intrarea în sinagogă a lui Iisus, care a citit profeţia lui Isaia despre Mesia: “Duhul Domnului peste Mine” şi când se face pomenirea Sfântului Simeon Stâlpnicul.

Unele sărbători, închinate Domnului Hristos şi Maicii Domnului, se numesc praznice împărăteşti. Ele au specific aceste caracteristici: au o înainte-prăznuire, o prelungire sau o după-prăznuire şi o zi de încheiere - odovania.

După unele sărbători mai mari sau praznice împărăteşti, a doua zi este consacrată pomenirii sfinţilor care au avut un rol în sărbătoarea din ajun:

- după 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului - a doua zi, 9 septembrie, îi prăznuim pe Sfinţii Ioachim şi Ana, părinţii Maicii Domnului;

- după 25 decembrie - Naşterea Domnului - a doua zi, 26 decembrie, prăznuim Soborul Maicii Domnului;

- după 6 ianuarie - Botezul Domnului - a doua zi, 7 ianuarie, îl prăznuim pe Sfântul Ioan Botezătorul, care L-a botezat pe Domnul Iisus Hristos;

- după 2 februarie - Întâmpinarea Domnului - a doua zi, 3 februarie, îi prăznuim pe Dreptul Simeon care L-a ţinut în braţe pe Pruncul Iisus şi pe Prorociţa Ana care era de faţă;

- după 25 martie - Buna Vestire - a doua zi, 26 martie, prăznuim Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil;

- după 29 iunie - Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel - a doua zi, 30 iunie, prăznuim Soborul celor doisprezece Apostoli.

 
 
 
eXTReMe Tracker