Potrivit traditiei, teologilor si istoricilor, Sfantul Apostol Andrei
a fost primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci. In Istoria
bisericeasca, Eusebiu de Cezareea (+ 339/340) afirma: "Sfintii Apostoli
ai Mantuitorului, precum si ucenicii lor, s-au imprastiat in toata lumea
locuita pe atunci. Dupa traditie, lui Toma i-au cazut sortii sa mearga
in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia". Calendarul gotic
(sec. al IV-lea) si Martirologiile istorice occidentale (sec. VIII-IX)
sustin si ele ipoteza misiunii Sf. Andrei in Scitia. Traditia ca Sfantul
Apostol Andrei a predicat la sciti a fost reluata si de scriitori
bisericesti. De exemplu, calugarul Epifanie (sec. VIII), in "Viata Sfantului Apostol Andrei",
afirma ca intre popoarele evanghelizate de el se numarau si scitii.
Sinaxarul Bisericii constantinopolitane mentioneaza ca Andrei "a
predicat in Pont, Tracia si Scitia". Dupa un alt izvor, pastrat in
acelasi Sinaxar, Sfantul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la
Odyssos sau Odessos (Varna de azi), pe ucenicul sau Amplias, pe care
Biserica Ortodoxa il praznuieste in fiecare an la 30 octombrie. Probabil
este Amplias cel amintit de Sfantul Apostol Pavel in epistola catre
Romani (16, 8). Prezenta colindelor, legendelor, obiceiurilor din
Dobrogea, inchinate Sfantului Andrei, intaresc credinta ca acesta a
vestit Evanghelia lui Hristos in tara noastra.
